Economia României se confruntă în 2025 cu o creștere economică modestă, estimată la 1,5%, conform analiștilor Romanian Economic Monitor (RoEM).
Deși această cifră marchează o ușoară accelerare față de anul precedent, rămâne mult sub potențialul real al economiei, estimat la 3-4% pe termen lung.
Mai mulți factori interni contribuie la această situație, inclusiv necesitatea unui control strict al deficitului bugetar și instabilitatea politică, care persistă chiar și după decizia Curții Constituționale din 11 martie 2025. La aceștia se adaugă riscurile externe, cum ar fi incertitudinile geopolitice globale și redresarea lentă a economiei zonei euro, ce afectează exporturile românești.
Un alt aspect care frânează economia este dinamica exporturilor nete. Importurile au crescut semnificativ în 2024, datorită consumului intern ridicat, în timp ce exporturile au stagnat, afectate de scăderea competitivității și costurile crescute ale forței de muncă. Potrivit economistului Csaba Bálint, acest dezechilibru a avut un impact negativ asupra PIB-ului, contribuind cu -2,9% la creșterea economică din 2024.
Investițiile și sectorul construcțiilor, puncte vulnerabile
O altă problemă majoră care afectează creșterea economică este scăderea investițiilor. Ultimul trimestru din 2024 a adus o reducere semnificativă a investițiilor, determinată de scăderea activității în sectorul construcțiilor și investițiile industriale mai reduse. Aceste evoluții au generat un impact negativ asupra PIB-ului, industria și serviciile contribuind doar modest la creștere, cu +0,2%, respectiv +0,4%.
Performanța slabă a agriculturii din 2024, cauzată de secetă, a fost un alt factor negativ, adâncind problemele economice ale țării. Pentru 2025, analiștii RoEM se așteaptă la o ușoară redresare, dar una dependentă de accesarea eficientă a fondurilor europene pentru investiții în infrastructură.
Potrivit lui Csaba Bálint, „După performanța surprinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”.
Citește și: Bugetul României pe 2025 între provocări economice majore și strategii pentru redresare
Așteptările guvernului versus realitatea economică
Guvernul României a adoptat pentru 2025 un buget cu o creștere economică prognozată la 2,5%, mult peste estimările analiștilor independenți.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale, stabilind un deficit bugetar de 7% din PIB, echivalentul a 134,6 miliarde de lei. Veniturile estimate sunt de 667,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ajung la 802,2 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că acest buget susține investiții record și echilibrul finanțelor publice, dar analiștii avertizează că deficitul ridicat poate pune presiune suplimentară pe economie.
Un factor care ar putea contribui pozitiv la evoluția economiei este aderarea deplină a României la spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Acest pas ar putea impulsiona comerțul internațional, atrăgând noi investitori și facilitând transporturile transfrontaliere. De asemenea, ar putea determina autoritățile să accelereze investițiile în infrastructură, un domeniu esențial pentru dezvoltarea economică.
„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României”, a concluzionat prorectorul Universității Babeș-Bolyai.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.