Această scădere reprezintă cel mai mic nivel înregistrat din 2021, un an încă puternic influențat de restricțiile pandemice.
Cu toate acestea, fenomenul migrației continuă să fie un subiect sensibil și complex, în contextul eforturilor europene de consolidare a cooperării internaționale și de combatere a rețelelor de trafic de persoane.
Cooperare internațională și rute migratorii în schimbare
Reducerea trecerilor ilegale la frontierele Uniunii Europene este atribuită în principal intensificării cooperării între statele membre și partenerii lor externi. În 2024, Frontex a raportat peste 239.000 de cazuri detectate de treceri ilegale, marcând un progres semnificativ în lupta împotriva migrației necontrolate.
Una dintre cele mai importante contribuții la această scădere a fost diminuarea activității pe două rute majore:
- Ruta central-mediteraneeană: Numărul trecerilor a scăzut cu 59%, ajungând la aproximativ 67.000 de cazuri. Această reducere a fost posibilă datorită diminuării numărului de plecări din țări precum Tunisia și Libia, pe fondul măsurilor de securitate sporite și al unor acorduri bilaterale.
- Ruta Balcanilor de Vest: Regiunea a înregistrat o scădere bruscă de 78% în ceea ce privește fluxul de migranți. Aceasta reflectă eforturile concertate ale statelor din Balcani de a controla migrația prin măsuri legislative, patrulări comune și colaborări internaționale.
Deși tendințele generale arată o scădere, alte rute au înregistrat creșteri semnificative. Pe ruta vest-africană, insulele Canare au fost martore la o creștere de 18%, atingând aproape 47.000 de sosiri, cel mai mare număr raportat de la începutul colectării datelor, în 2009. Acest fenomen a fost determinat în special de plecările din Mauritania.
Citește și: Schengen și zona euro. Drumul Bulgariei către prosperitate economică
Creșteri locale și riscuri emergente
În ciuda reducerii globale a migrației ilegale, unele regiuni au devenit puncte fierbinți în 2024:
- Ruta est-mediteraneeană: Numărul migranților detectați a crescut cu 14%, până la 69.400. Această creștere reflectă schimbările dinamice ale rutelor folosite de migranți, cu accent pe coridoarele din estul Libiei. Migranții provin în principal din Siria, Afganistan și Egipt, țări marcate de instabilitate politică și economică.
- Ruta frontierelor estice: O altă creștere notabilă a fost raportată pe frontierele cu Ucraina și Belarus, unde numărul trecerilor s-a triplat față de anul precedent. Acest lucru subliniază impactul războiului din Ucraina și al situației geopolitice tensionate din regiune.
Un alt aspect important este creșterea cu 9% a numărului tentativelor de trecere a Canalului Mânecii către Regatul Unit, reflectând presiunile persistente asupra acestui punct strategic.
Dinamica demografică și provocările umanitare
Un element esențial al analizei fenomenului migrator este schimbarea dinamicii demografice. În 2024, femeile au reprezentat puțin peste 10% din totalul migranților detectați. Cu toate acestea, două treimi dintre femeile care au intrat în UE au folosit ruta est-mediteraneeană, un procent semnificativ care subliniază pericolele la care se expun migrantele afgane și siriene în căutarea unui viitor mai sigur.
Aceste tendințe scot în evidență provocările umanitare asociate migrației ilegale:
- Rutele periculoase pun viețile migranților în pericol, mai ales în zone precum Mediterana și Canarele.
- Traficul de persoane rămâne o amenințare constantă, în ciuda eforturilor internaționale de desființare a rețelelor de criminalitate organizată.
- Integrarea și sprijinul pentru femei și copii rămân priorități esențiale în politicile de migrație ale UE.
Hans Leijtens, directorul executiv al Frontex, a subliniat nevoia unei abordări flexibile și a unei vigilențe constante: „Deși în 2024 s-a înregistrat o reducere semnificativă a trecerilor neregulamentare ale frontierei, aceasta a evidențiat riscurile emergente și dinamica în schimbare.”
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.