Dacă în urmă cu câteva decenii fermele de somon erau afaceri mici, cu doar câteva țarcuri de lemn gestionate de fermieri locali, astăzi ele reprezintă o industrie gigant, responsabilă de venituri de peste 580 de milioane de lire sterline în 2023. Însă această expansiune rapidă a adus cu sine probleme grave, ridicând semne de întrebare asupra sustenabilității acestei industrii.
Antibiotice și Pesticide: O Utilizare în Creștere Alarmantă
O problemă majoră din industria somonului scoțian este dependența excesivă de antibiotice și pesticide. Deși multe alte industrii au făcut eforturi considerabile pentru a reduce utilizarea de substanțe chimice și antibiotice, fermele de somon par să urmeze un curs opus. Matt Palmer, fost medic veterinar, avertizează că „crescătoriile de somon sunt singura industrie zootehnică ce a crescut utilizarea antibioticelor în ultimii ani”. Această declarație subliniază cât de serioasă a devenit situația în fermele de somon, unde dependența de antibiotice este percepută ca o necesitate pentru reducerea mortalității ridicate din populațiile de pești.
Pe lângă antibiotice, fermele de somon utilizează pesticide pentru a controla bolile și paraziții, în special păduchii de mare, care sunt o amenințare constantă pentru somonii din crescătorii. Acești paraziți sunt capabili să ucidă somonii în masă, iar fermierii sunt nevoiți să folosească substanțe chimice puternice pentru a preveni infestările. Totuși, aceste pesticide nu afectează doar somonii, ci și alte specii marine. Studiile arată că populația de crustacee poate fi grav afectată pe o rază de până la 40 de kilometri de fermele de somon, ridicând îngrijorări legate de impactul ecologic pe termen lung al acestor substanțe asupra ecosistemelor marine.
Această utilizare intensivă a antibioticelor contribuie, de asemenea, la o problemă deosebit de gravă pentru sănătatea umană: rezistența antimicrobiană. Antibioticele rămân în apă și, prin intermediul fluxului deșeurilor, acestea pot intra în contact cu alte organisme, favorizând dezvoltarea bacteriilor rezistente.
Daune asupra Mediului și Ecosistemelor Sălbatice
Expansiunea rapidă a fermelor de somon nu a lăsat urme doar în apă, ci și asupra mediului și a populațiilor de somon sălbatic. În multe țări, inclusiv în Anglia și Țara Galilor, este ilegal să se vândă somon sălbatic capturat din natură, tocmai din cauza scăderii populațiilor sălbatice. Fermele de somon au fost, parțial, responsabile pentru acest declin, deoarece paraziții și substanțele chimice folosite în aceste ferme au un impact direct și devastator asupra somonilor sălbatici și asupra altor specii marine.
Conform ecologistului marin Adam Hughes, „orice producție alimentară pe scară largă are un impact asupra mediului”, dar în cazul fermelor de somon, acest impact este amplificat de numărul mare de pești crescuți într-un spațiu restrâns. Fermele de somon moderne pot adăposti între 30.000 și un milion de pești adulți în bazine deschise, ceea ce permite pătrunderea apei marine, dar și evacuarea deșeurilor în mediu. Acest flux necontrolat al deșeurilor afectează grav calitatea apei, contribuind la poluare și la răspândirea bolilor.
Un alt aspect ecologic îngrijorător este legat de hrana somonului de crescătorie. Pentru a hrăni un somon crescut în captivitate, este nevoie de pește sălbatic în cantități mari, inclusiv specii precum macroul și heringul, pe care și oamenii le consumă. Ed Smith, bucătar și scriitor culinar, subliniază că aceasta este o practică ineficientă și nesustenabilă: „A prinde pești precum macrou, hering sălbatic și hamsii […] pentru a produce somon este un mod total ineficient de creștere și consum.”
Soluții și Alternative Durabile pentru Industria Somonului
Industria somonului scoțian a început recent să adopte reglementări mai stricte, cu scopul de a reduce utilizarea antibioticelor și a pesticidelor. De exemplu, unele ferme au înlocuit tratamentele chimice împotriva păduchilor de mare cu soluții naturale, cum ar fi băile de apă dulce și utilizarea peștilor sanitari. Aceste soluții par să reducă impactul asupra mediului înconjurător și, totodată, să scadă riscul pentru sănătatea publică prin reducerea reziduurilor chimice în apă.
Totuși, rămân încă multe probleme nerezolvate. În ciuda acestor schimbări, aspectele legate de sustenabilitate rămân un subiect sensibil. De exemplu, necesitatea de pești sălbatici pentru hrănirea somonului de crescătorie ridică încă mari îngrijorări. Dacă industria somonului ar trece la practici mai ecologice și ar adopta politici sustenabile, prețul somonului ar crește semnificativ. Acesta este un aspect important pentru consumatorii din întreaga lume, care ar putea fi nevoiți să accepte să plătească mai mult pentru un produs mai sănătos și ecologic.
Astfel, viitorul industriei somonului depinde de implementarea de soluții mai inovatoare, cum ar fi hrana pe bază de alge sau alte alternative proteice. Aceste schimbări ar putea contribui la reducerea presiunii asupra populațiilor de pești sălbatici, dar necesită o investiție majoră din partea fermierilor și o regândire a întregului sistem de producție.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.