in

Google și Microsoft în războiul cloud. Lupta pentru dominanța digitală în Europa

Industria cloud computing-ului a devenit un teren de luptă pentru giganții tehnologici ai lumii, iar recent, o nouă dispută a izbucnit între două dintre cele mai mari companii din domeniu.

Google anunță retragerea aplicației Podcasts: o nouă eră pentru gameri și utilizatori

Google a decis să ia măsuri legale împotriva , acuzând-o de practici anticoncurențiale în sectorul platformelor de cloud. Potrivit , Microsoft își forțează clienții să utilizeze Azure, serviciul său de cloud computing, limitând astfel accesul la alte opțiuni de pe piață.

Această plângere, depusă la Comisia Europeană, are scopul de a stopa ceea ce Google consideră a fi o blocare a pieței de către rivalul său.

Practicile anticoncurențiale semnalate de Google

Google susține că actualele politici de licențiere impuse de Microsoft împiedică utilizatorii Windows Server să migreze către alte platforme cloud, precum Google Cloud sau Amazon Web Services, fără a suporta costuri semnificative. Unul dintre principalele reproșuri aduse de Google se referă la majorările de preț, care pot ajunge la 400% în cazul în care companiile încearcă să-și mute operațiunile de pe Azure. În plus, Google a subliniat și existența unor restricții legate de actualizările de securitate, care creează bariere suplimentare pentru companii.

Amit Zavery, director general și vicepreședinte al platformei Google Cloud, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că aceste practici ale Microsoft afectează în mod direct concurența și limitează alegerile clienților. „Este esențial să existe o piață echitabilă care să permită companiilor să își aleagă liber furnizorul de servicii cloud,” a afirmat Zavery. Potrivit lui, plângerea depusă la Comisia Europeană este singura cale de a combate aceste măsuri restrictive ale Microsoft.

Aceasta nu este prima dată când Microsoft se află în centrul unei investigații pentru abuz de poziție dominantă. În iulie 2023, Comisia Europeană a deschis o anchetă privind favorizarea aplicației Teams în detrimentul altor soluții similare, iar măsurile propuse de Microsoft nu au fost considerate suficiente pentru a restabili concurența în domeniu.

Precedentele sancțiuni și impactul asupra pieței

Microsoft nu este străină de sancțiuni impuse de autoritățile europene de reglementare. Un exemplu notabil este amenda de 561 de milioane de euro primită în 2013 pentru impunerea browserului Internet Explorer ca opțiune implicită în sistemul său de operare. Deși compania și-a exprimat dorința de a continua dialogul cu Bruxelles pentru a evita sancțiuni suplimentare, istoricul său sugerează că problemele de concurență nu sunt noi pentru gigantul tehnologic.

Pe de altă parte, Google nu a fost nici el lipsit de sancțiuni. În septembrie, compania a primit o amendă de 2,4 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața căutărilor online. Acest lucru subliniază faptul că atât Google, cât și Microsoft, sunt actori principali într-un peisaj în care concurența acerbă și reglementările stricte din partea Comisiei Europene sunt la ordinea zilei.

Într-o listă a amenzilor majore aplicate giganților tehnologici în Europa, sancțiunile impuse de Comisia Europeană reflectă o preocupare constantă pentru protejarea pieței și a drepturilor consumatorilor:

  • 2013: Microsoft – amendă de 561 de milioane de euro pentru impunerea browserului Internet Explorer;
  • 2023: Google – amendă de 2,4 miliarde de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața căutărilor online;
  • 2023: Deschiderea investigației împotriva Microsoft pentru favorizarea Teams în detrimentul altor soluții de videoconferință.

Aceste măsuri au avut un impact semnificativ asupra strategiilor de afaceri ale companiilor tehnologice, dar și asupra utilizatorilor care, în cele din urmă, beneficiază de o concurență mai sănătoasă și de mai multe opțiuni pe piața europeană.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.