in

Nicolae Ciucă: Cota unică de 16% – Stâlpul stabilității economice pentru România

Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal (PNL), și-a reafirmat angajamentul pentru păstrarea cotei unice de impozitare de 16% în România.

Nicolae Ciucă: Cota unică de 16% – Stâlpul stabilității economice pentru România

În cadrul unei întâlniri a aleșilor locali PNL de la Constanța, acesta a subliniat importanța acestei politici fiscale pentru stabilitatea economică a țării, cu un accent deosebit pe sprijinul acordat mediului de afaceri.

Mesajul său a fost clar și ferm: PNL nu va renunța la cota unică de impozitare, considerând-o o „linie roșie” a politicii economice.

Aceste declarații au fost făcute într-un context economic dificil, în care companiile românești, în special cele mici și mijlocii (IMM-uri), încearcă să recupereze decalajul față de competitorii din Uniunea Europeană. Pe lângă angajamentul de a menține cota unică de impozitare, Ciucă a subliniat că partidul său nu va accepta reducerea pragului pentru microîntreprinderi, avertizând asupra riscului semnificativ de pierdere a locurilor de muncă în cazul unor astfel de măsuri.

Importanța cotei unice pentru mediul de afaceri românesc

Ciucă a atras atenția asupra rolului pe care cota unică de impozitare îl joacă în susținerea mediului de afaceri, care, potrivit acestuia, este „împovărat” de numeroase provocări în această perioadă. În opinia liderului PNL, economia României necesită încă cel puțin zece ani pentru a se alinia cu standardele și nivelul de dezvoltare economică ale altor țări din Uniunea Europeană. Fără această perioadă de recuperare, orice schimbare bruscă a politicii fiscale ar putea avea efecte negative asupra economiei și stabilității sociale.

În prezent, cota unică de impozitare de 16% reprezintă un avantaj competitiv pentru mediul de afaceri din România, oferind un cadru predictibil și stabil pentru investiții. Ciucă a subliniat că orice creștere a taxelor ar putea duce la o descurajare a investițiilor și la o pierdere a locurilor de muncă, afectând atât firmele locale, cât și cele internaționale care operează pe piața românească.

„Nu putem să lăsăm mediul de afaceri și să îl împovărăm într-un moment în care nu a reușit să recupereze decalajul față de celelalte țări din Uniunea Europeană,” a declarat Nicolae Ciucă.

Acesta a adăugat că specialiștii estimează că este nevoie de cel puțin un deceniu de stabilitate pentru ca România să ajungă la un nivel comparabil cu cel al altor state europene.

În acest context, cota unică de impozitare de 16% este văzută nu doar ca un instrument fiscal, ci și ca o garanție a stabilității economice. Menținerea acestui sistem fiscal oferă companiilor un mediu favorabil pentru dezvoltare, sprijinind crearea de noi locuri de muncă și consolidând competitivitatea afacerilor românești pe piața europeană.

Impactul negativ al reducerii pragului pentru microîntreprinderi

Pe lângă menținerea cotei unice de impozitare, Nicolae Ciucă a subliniat și importanța susținerii microîntreprinderilor prin păstrarea actualului prag de impozitare. În opinia sa, orice reducere a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi ar putea avea consecințe dezastruoase asupra locurilor de muncă din România. În trecut, o măsură similară a dus la desființarea a 210.000 de firme, ceea ce, la vremea respectivă, s-a tradus printr-o pierdere echivalentă a locurilor de muncă.

„Nu vom accepta reducerea pragului la micro-întreprinderi pentru că în momentul în care s-a redus prima dată pragul la micro-întreprinderi au fost desființate 210.000 de firme. 210.000 înseamnă, cel puțin așa era la vremea respectivă, 210.000 de locuri de muncă,” a explicat liderul PNL.

Acest tip de măsură, conform lui Ciucă, nu ar afecta doar locurile de muncă, ci și bugetul național, generând un impact financiar negativ. În contextul actual, microîntreprinderile joacă un rol vital în economia românească, fiind un pilon esențial pentru angajarea forței de muncă. Majoritatea microîntreprinderilor din România sunt obligate să aibă minimum doi angajați, iar dacă aproximativ 100.000 sau 200.000 dintre acestea ar dispărea, efectul ar fi devastator, ducând la pierderea a sute de mii de locuri de muncă.

Această perspectivă arată cum o eventuală reducere a pragului pentru microîntreprinderi poate genera un lanț de consecințe economice negative, care ar afecta nu doar firmele, ci și economia națională în ansamblu. Liderul PNL consideră că este esențial să se evite astfel de măsuri drastice și să se mențină actuala structură fiscală pentru a proteja microîntreprinderile și locurile de muncă pe care acestea le generează.

Contribuția IMM-urilor la economia României și impactul fiscal

Pentru a ilustra importanța IMM-urilor în economia românească, Nicolae Ciucă a prezentat și o serie de cifre relevante. Potrivit acestuia, IMM-urile din România au generat o cifră de afaceri de aproximativ 150 de miliarde de lei și au plătit impozite în valoare de șase miliarde de lei către bugetul de stat în ultimul an. Această contribuție echivalează cu aproximativ 1,2 miliarde de euro, o sumă considerabil mai mare decât eventualele pierderi fiscale care ar rezulta dintr-o reducere a impozitelor.

„Cifra de afaceri pe sectorul IMM este de 150 de miliarde de lei. Au plătit taxă pe venit la stat, anul trecut, toate IMM-urile, șase miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro,” a explicat Nicolae Ciucă.

Această contribuție a IMM-urilor la bugetul de stat arată cât de importantă este susținerea acestui sector pentru stabilitatea fiscală a României.

De asemenea, Ciucă a făcut referire la un potențial risc de pierdere de aproximativ 300 de milioane de lei în cazul în care statul ar renunța la impozitele colectate de la IMM-uri. Astfel, acesta subliniază că sprijinirea IMM-urilor prin menținerea cotei unice și a pragului actual pentru microîntreprinderi nu este doar o măsură de protecție a afacerilor, ci și o necesitate pentru consolidarea bugetului de stat.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.