Pe data de 22 iulie, Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse de partidul extremist AUR împotriva pachetului de măsuri fiscale pentru care Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
Această decizie ar putea influența major direcția politicii fiscale din România, dar și echilibrul de forțe între puterile statului.
După ce moțiunea de cenzură inițiată de AUR a fost respinsă de plenul reunit al Parlamentului, contestarea la CCR reprezintă ultima cale legală prin care opoziția mai poate spera să oprească sau să întârzie implementarea măsurilor fiscale. Între timp, Guvernul a anunțat că primul val de măsuri va intra în vigoare începând cu 1 august.
Guvernul Bolojan susține că acest pachet este esențial pentru stabilitatea economică a țării și pentru echilibrarea bugetului public. „Este o decizie dureroasă, dar necesară. Nu mai putem continua să acumulăm deficite fără acoperire, fără reforme reale”, a declarat premierul Ilie Bolojan în Parlament, în momentul asumării răspunderii.
Tensiunile politice din jurul acestor măsuri reflectă o realitate mai profundă: România are nevoie urgentă de reforme structurale, dar drumul spre acestea este pavat cu rezistență politică și socială.
Ce conține pachetul fiscal propus de Guvernul Bolojan
Primul pachet de măsuri fiscale prezentat de Executiv include modificări importante în ceea ce privește impozitarea, accizele și contribuțiile sociale, cu impact direct asupra populației, mediului de afaceri și instituțiilor publice.
Una dintre cele mai notabile schimbări este introducerea a două cote de TVA. Cota generală va crește de la 19% la 21%, în timp ce o cotă redusă de 11% va fi aplicată unor categorii esențiale, precum:
-
Medicamente și alimente de bază,
-
Apă potabilă și servicii de canalizare,
-
Produse și servicii agricole (îngrășăminte, pesticide),
-
Manuale școlare, cărți, ziare și reviste,
-
Energie termică în sezonul rece,
-
Cazare în hoteluri, restaurante și catering,
-
Accesul la instituții culturale (muzee, castele, case memoriale).
Pe lângă modificarea TVA, se introduce o contribuție de sănătate (CASS) de 10% pentru partea de pensie care depășește pragul de 3.000 de lei. Practic, pensionarii cu venituri mai mari vor plăti suplimentar, iar anumite categorii anterior exceptate (soți, părinți coasigurați) vor fi nevoite să contribuie cu o sumă fixă de 2.430 de lei pentru a avea acces la sistemul public de sănătate.
Mediul bancar este vizat printr-o majorare a impozitului, iar impozitul pe dividende crește semnificativ de la 10% la 16%. Guvernul justifică aceste măsuri prin necesitatea unei distribuții mai echitabile a poverii fiscale.
Impactul asupra consumului și mediului de afaceri
Creșterea accizelor pentru băuturile alcoolice, cele cu zahăr adăugat, precum și pentru carburanți va duce inevitabil la scumpiri în lanț, afectând atât consumatorii, cât și întreprinderile. În paralel, sectorul jocurilor de noroc este puternic vizat: impozitul pe veniturile jucătorilor crește, dar și taxarea operatorilor este înăsprită. Impozitul aplicat operatorilor va crește de la 21% la 30%, iar taxa pe aparate va fi, de asemenea, majorată.
Aceste măsuri au provocat deja reacții dure din partea unor patronate și asociații de business, care avertizează asupra unui potențial exod al capitalului și diminuării investițiilor. Cu toate acestea, Guvernul susține că măsurile sunt echilibrate și că protejează categoriile vulnerabile, oferind reduceri sau exceptări acolo unde este cu adevărat necesar.
Criticii măsurilor avertizează și asupra riscului de scădere a consumului intern. „Într-o perioadă în care inflația încă ne afectează puterea de cumpărare, o creștere a TVA și a accizelor va diminua consumul și va pune presiune pe firmele mici și mijlocii”, afirmă analistul economic Radu Horga.
Ce urmează: un al doilea pachet fiscal și reforma pensiilor speciale
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că aceste măsuri reprezintă doar prima etapă a unei reforme mai ample. Până la finalul lunii iulie, Guvernul urmează să prezinte un nou pachet fiscal, care va include și reforme promise de mult, dar amânate de ani de zile: pensiile speciale, restructurarea companiilor de stat și eliminarea sinecurilor.
„Reforma pensiilor speciale nu mai poate fi evitată. Vom elimina privilegiile nejustificate, vom curăța aparatul bugetar de posturi inutile și vom pune capăt risipei din consiliile de administrație ale companiilor de stat”, a declarat Bolojan.
Printre măsurile preconizate se numără:
-
Introducerea unui plafon maxim pentru pensiile speciale;
-
Reorganizarea companiilor de stat și reducerea numărului de membri în consiliile de administrație;
-
Transparentizarea cheltuielilor publice și eliminarea posturilor „călduțe” din aparatul administrativ.
Acest al doilea pachet, la fel ca primul, ar putea fi promovat tot prin angajarea răspunderii în Parlament, o procedură legală dar care reduce marja de dezbatere publică și parlamentară. Strategia Guvernului pare să mizeze pe rapiditate și eficiență, chiar cu riscul de a înfrunta opoziție politică și socială intensă.
Până atunci, toate privirile sunt îndreptate spre CCR, care va avea o misiune delicată: aceea de a decide dacă angajarea răspunderii pentru un pachet de o asemenea amploare respectă litera și spiritul Constituției.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.