in

Paradoxul rural! Stații de încărcare pentru mașini electrice în sate fără apă și canalizare

În multe sate din România, unde lipsa apei potabile, canalizării și gazelor naturale sunt probleme stringente, primăriile au început să instaleze stații de încărcare pentru mașini electrice.


Această situație paradoxală a apărut datorită fondurilor europene primite prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși ideea de a extinde rețeaua de stații electrice este lăudabilă, implementarea acestora în zone unde nu există nici măcar mașini electrice ridică multe semne de întrebare.

În localități precum Răsmirești, județul Teleorman, cu doar 800 de locuitori și fără infrastructură de bază, primăria a decis să utilizeze fondurile PNRR pentru o stație de încărcare electrică.

„Dacă s-au dat bani europeni, de ce să nu îi luăm?!” explică primarii, justificând astfel alocarea resurselor pentru proiecte care, în mod evident, nu sunt prioritare pentru comunitate.

Realitatea de pe Teren

În Răsmirești, vice-primărița susține că investiția este vitală pentru comunitate, deși localnicii afirmă contrariul. Un sătean explică: „Nu, nu, nu, n-are electrice niciunul, îți spun eu că eu sunt de aici. Eu cunosc toate treburile”. Această mărturie subliniază decalajul dintre percepția autorităților și realitatea din teren.

Stația de încărcare va fi amplasată la intersecția a două drumuri comunale cu un drum județean. Viceprimărița susține că localitatea este una de tranzit și că traficul rutier justifică investiția, deși reporterii Digi24 au observat că, timp de 15 minute, nu a trecut nicio mașină prin acea intersecție.

Lipsa unei Strategii Coerente

Până în prezent, prin PNRR s-au finanțat 7.673 de stații de încărcare electrice, majoritatea în mediul rural. Totul se face fără a avea criterii clare de oportunitate, primăriile depunând dosarele pentru finanțare și primind aprobările fără a analiza utilitatea reală a acestor stații în zonele respective. Dragoș Buhociu, director în Ministerul Dezvoltării, explică:

„Poate nu în orice UAT, dar ideea este de a aduce mobilitatea electrică în cele mai îndepărtate colțuri ale țării”.

În localități precum Crevenicu, Teleorman, o comună săracă fără apă, canalizare sau gaze, stația de încărcare electrică a fost considerată o prioritate. Primarul Iancu Constantin justifică decizia prin oportunitatea de a atrage fonduri europene:

„De ce să îi pierzi… Cu banii vezi cum e, primul venit, dacă nu îi prinzi pe urmă n-ai ce să… și e păcat, de să nu…, să n-avem și noi.”

Coordonare Deficitară între Ministere

Problema majoră rămâne lipsa unei coordonări eficiente între ministerele implicate în extinderea rețelei de stații electrice: Dezvoltării, Mediului, Energiei și Transporturilor. Mircea Fechet, ministrul Mediului, recunoaște necesitatea unei coordonări mai bune:

„Ar trebui să existe o coordonare orizontală între ministere, coordonare care de multe ori se află fie la Cancelaria primului ministru, fie la o altă structură superioară acestor ministere.”

Fără o strategie clară și coordonată, România riscă să aibă mii de stații de încărcare în sate unde nu există cerere, în timp ce zonele aglomerate și intens circulate rămân subdotate. Ciprian Cherciu, jurnalist specializat în domeniul energiei, avertizează că, prin abordarea actuală, „ne trezim că rămânem în urmă, că am avut bani pentru stații, dar le-am pus fix unde nu trebuie.”

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter