Anul acesta, sărbătorirea Paștelui ortodox și catolic se desfășoară la date diferite, marcând un moment deosebit în calendarul religios.
Pentru ortodocși, ziua de Paște va fi sărbătorită pe 5 mai, o raritate în calendarul ortodox, deoarece nu s-a mai întâmplat ca Paștele să fie atât de târziu în an din 2013. Catolicii, pe de altă parte, își vor celebra Paștele mai devreme, pe 31 martie.
Anul 2024 aduce și o particularitate în privința Postului Paștelui. Pentru catolici, postul începe pe 14 februarie, în timp ce pentru ortodocși, postul debutează pe 18 martie. Această diferență menține o distanță temporală similară între cele două sărbători, respectând astfel tradițiile fiecărei confesiuni.
Cum se alege ziua paștelui
Determinarea datei Paștelui este un proces interesant, influențat de fenomene naturale și diferite calendare. Data este stabilită ținând cont de echinocțiul de primăvară și de faza lunii pline.
Biserica Catolică se bazează pe calendarul gregorian pentru a determina echinocțiul, în timp ce Biserica Ortodoxă folosește calendarul iulian.
În 2024, românii vor beneficia de mai multe zile libere legale, inclusiv pe 3, 5 și 6 mai, legate de Paștele Ortodox. Aceste zile, alăturate de Ziua Muncii pe 1 mai, deschid posibilități pentru perioade extinse de odihnă și vacanțe.
Superstiții și tradiții de Paște
Paștele vine și cu o serie de superstiții și tradiții. De exemplu, se spune că privind într-o cofă cu apă în ziua de Paște se poate vedea viitorul. Există credința că păstrarea unui ou fiert de Paște până în anul următor poate prezice norocul. Superstițiile includ și ideea că cine doarme în ziua de Paște va fi somnoros tot anul sau că vremea de Paște prevestește cum va fi timpul până la Rusalii. De asemenea, se crede că cine se naște în ziua de Paște va fi norocos toată viața.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter