in

ROBOR atinge noi cote: Ce înseamnă creșterea dobânzilor pentru buzunarul tău?

Indicele ROBOR, unul dintre cei mai importanți indicatori financiari din România, continuă să crească, stârnind îngrijorare atât printre consumatori, cât și în rândul experților economici.

ROBOR atinge noi cote: Ce înseamnă creșterea dobânzilor pentru buzunarul tău?

Conform datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), luni, indicele ROBOR la trei luni, utilizat în calculul creditelor de consum cu dobândă variabilă, a urcat la 5,92% pe an, față de 5,91% pe an în ședința precedentă.

Deși creșterea poate părea marginală, trendul ascendent al acestui indicator este un semnal de alarmă pentru persoanele cu credite și pentru cei care doresc să acceseze împrumuturi noi.

Ce este ROBOR și de ce contează?

ROBOR, acronimul pentru „Romanian Interbank Offer Rate,” reprezintă rata medie a dobânzilor la care băncile comerciale din România își împrumută bani între ele. Acest indice este folosit ca bază pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele acordate în lei, cum ar fi creditele de consum și ipotecare.

Luni, indicele ROBOR la trei luni a atins nivelul de 5,92%, după ce, la începutul anului, era de 6,21%. Deși pare o scădere față de începutul anului, valoarea rămâne semnificativ mai mare decât în anii precedenți, ceea ce continuă să exercite presiuni asupra bugetelor familiilor. Indicele ROBOR la șase luni, utilizat frecvent în calculul dobânzilor pentru creditele ipotecare, a urcat la 5,98%, iar cel la 12 luni s-a menținut la nivelul de 6,03%.

Pentru consumatori, aceste cifre înseamnă rate mai mari la credite. De exemplu, o creștere chiar și cu 0,1% a ROBOR poate duce la o diferență semnificativă în costul total al unui credit. Mulți români care au contractat credite cu dobândă variabilă se confruntă cu o situație dificilă, având în vedere și alte creșteri ale costurilor de trai.

Te poate interesa: Vești bune pentru românii cu credite! BNR reduce IRCC și aduce economii importante din ianuarie 2025

IRCC – o alternativă la ROBOR

În 2019, a fost introdus Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), ca parte a unui set de măsuri adoptate prin Ordonanța de Urgență nr. 19/2019. Acesta a fost conceput pentru a oferi o alternativă mai stabilă și mai transparentă la ROBOR, fiind calculat exclusiv pe baza mediei aritmetice a ratelor zilnice ale tranzacțiilor interbancare.

Conform datelor recente, IRCC este de 5,99% pe an, în creștere față de trimestrul anterior, când era de 5,86%. În ciuda faptului că este perceput ca o variantă mai favorabilă pentru consumatori, IRCC reflectă, în esență, aceleași tendințe de pe piața monetară.

De ce a fost necesară introducerea IRCC?

  • Transparență crescută: Spre deosebire de ROBOR, care se bazează pe cotații între bănci, IRCC este calculat pe baza tranzacțiilor efective.
  • Volatilitate redusă: IRCC are tendința de a fi mai stabil, ceea ce oferă o predictibilitate mai mare pentru consumatori.
  • Protecție pentru consumatori: Prin această măsură, autoritățile au încercat să reducă impactul fluctuațiilor dobânzilor asupra ratelor plătite de consumatori.

Cu toate acestea, creșterea IRCC arată că și această alternativă este influențată de condițiile economice actuale, inclusiv de inflație și politica monetară a BNR.

Ce impact are creșterea ROBOR asupra economiei?

Creșterea indicelui ROBOR nu afectează doar consumatorii, ci și economia în ansamblu. O dobândă interbancară mai mare semnalează costuri mai ridicate pentru împrumuturile comerciale, ceea ce poate duce la încetinirea investițiilor și a consumului.

Efectele asupra populației:

  1. Rate mai mari la credite: Persoanele cu credite ipotecare sau de consum cu dobândă variabilă vor observa o creștere a ratelor lunare.
  2. Reducerea accesului la finanțare: Dobânzile mai mari descurajează accesarea de noi împrumuturi.
  3. Scăderea puterii de cumpărare: În combinație cu inflația, dobânzile mari îngreunează bugetele gospodăriilor.

Efectele asupra companiilor:

  • Investiții limitate: Împrumuturile pentru dezvoltare devin mai costisitoare.
  • Presiuni asupra profitabilității: Costurile financiare mai mari reduc marjele de profit.
  • Încetinirea creșterii economice: În ansamblu, economia poate resimți o stagnare din cauza reducerii consumului și a investițiilor.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.