Acesta continuă trendul stabilit în 2023, când o cifră similară a fost aprobată pentru intrarea în țară.
„Avem 100.000 de persoane care sunt aprobate să vină în România, ca și contingent de muncă pentru anul 2024, cum a fost și în anul 2023”, a menționat Despescu într-o declarație pentru DC News.
Astfel, România devine un punct de tranzit și, uneori, un destinație finală pentru mii de asiatici în căutare de oportunități de muncă sau studiu.
Chestorul Despescu a dezvăluit că în prezent, „150.000 de cetățeni din state terțe au dreptul de muncă în România sau dreptul de studii”.
Fenomenul nu este nou, dar amploarea acestuia continuă să crească, impunând provocări și oportunități în egală măsură pentru societatea românească.
Motivația migrației: dincolo de frontierele României
Deși România reprezintă un teren atrăgător pentru lucrătorii din India, Bangladesh, Pakistan și Sri Lanka, multe dintre aceste persoane nu văd țara noastră ca pe o destinație finală. Potrivit lui Despescu, majoritatea au în plan să traverseze România pentru a ajunge în țările din vestul Europei unde au familii și rețele de suport.
„Foarte mulți dintre cei care vin… au venit în România cu intenția de a pleca în vest unde au rude, prieteni, unde au asigurate alte condiții”, a explicat chestorul.
Această tranzitare nu este întotdeauna fără riscuri. Autoritățile române au depistat frecvent grupuri întregi de migranți încercând să treacă ilegal granița, uneori în condiții extrem de periculoase.
Despescu rememorează cazuri specifice: „Îmi aduc aminte două cazuri cu automarfar de transport cu răcire. Dacă persoanele respective nu erau depistate la timp, cu siguranță aveam o tragedie.”
Provocările migrației ilegale și măsuri de control
În contextul acestui aflux continuu, o problemă semnificativă rămâne migrația ilegală. Persoanele care intră ilegal pe teritoriul României pot solicita azil, ceea ce le conferă un statut legal temporar și dreptul de circulație până la soluționarea cazului lor de către instanțe.
„Când e în procedura de azil, este în procedură de ședere legală pe acea perioadă, până se pronunță instanța, până ne pronunțăm noi, până la finalul procedurii poate să rămână legal”, a precizat Despescu.
Cu toate acestea, autoritățile sunt vigilente în depistarea repetată a celor care încalcă regulile, iar măsurile de returnare sunt suficient de frecvente pentru a servi drept descurajare. Chestorul a subliniat că „avem cazuri de returnare într-un număr suficient ca să dăm un exemplu”.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.