Aceasta echivalează cu aproximativ șapte salarii minime sau douăzeci de pensii minime, o povară considerabilă pentru populație. În ciuda acestor împrumuturi masive, inflația din România rămâne de două ori mai mare decât media europeană, iar banii nu par să fi fost investiți în măsuri de creștere economică.
Cum a folosit statul banii împrumutați?
În primele șase luni ale anului 2024, statul român a împrumutat aproximativ 27 de miliarde de euro, adăugând astfel o datorie substanțială fiecărui angajat din țară. Luna trecută, s-au împrumutat aproximativ 3 miliarde de euro, suma fiind utilizată pentru diverse cheltuieli curente ale statului.
Printre aceste cheltuieli se numără:
- Plata pensiilor
- Salariile angajaților din sectorul public
- Cheltuieli curente ale statului
- Rostogolirea datoriilor anterioare
- Plata dobânzilor acumulate
Deși guvernul a promis reforme și reducerea cheltuielilor, datele recente arată o creștere semnificativă a cheltuielilor de personal cu aproape 22%, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu aproximativ 26%. În acest context, deficitul bugetar a ajuns la 3,4%, mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului precedent.
Deficitul bugetar ridicat și creșterea îndatorării ar putea avea consecințe grave pentru România. Analiștii economici avertizează că, dacă situația nu se îmbunătățește, guvernul ar putea fi nevoit să introducă noi taxe și impozite pentru a echilibra bugetul. În plus, există riscul ca Uniunea Europeană să impună sancțiuni severe, cum ar fi o amendă de 0,5% din PIB sau suspendarea accesului la fondurile europene.
Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 a evidențiat un deficit de 60,10 miliarde de lei, respectiv 3,4% din PIB, față de deficitul de 36,91 miliarde de lei (2,30% din PIB) din aceeași perioadă a anului 2023. Veniturile totale au crescut cu 14,1%, iar cheltuielile bugetare au înregistrat o creștere nominală de 21,8%.
Cheltuielile de personal, bunuri și servicii, și asistență socială au avut o creștere notabilă:
- Cheltuielile de personal: 63,87 miliarde de lei (+20,9%)
- Cheltuielile pentru bunuri și servicii: 38,01 miliarde de lei (+25,7%)
- Cheltuielile pentru asistență socială: 92,19 miliarde de lei (+12%)
Creșterea veniturilor fiscale și cheltuielile suplimentare
În ciuda provocărilor economice, veniturile din impozitele pe salarii și venituri au crescut semnificativ, datorită modificărilor legislative și majorării salariului minim brut. Veniturile din impozitul pe profit au înregistrat o creștere de 37,9%, în principal datorită avansului impozitelor pe profit de la agenții economici și bănci comerciale.
De asemenea, veniturile din TVA au crescut cu 18,1%, susținute de majorările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, iar veniturile din accize au avut o creștere moderată de 3,8%, în principal datorită consumului de produse energetice.
Cheltuielile de capital și investițiile au fost și ele semnificative, totalizând 37,8 miliarde de lei, aproape de 1,5 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta arată o încercare de a stimula dezvoltarea economică, deși efectele acestor investiții nu sunt încă vizibile în economie.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.