În primele șase luni de funcționare, sistemul a reușit să colecteze peste 29.000 de tone de ambalaje, echivalentul a peste 85% din ambalajele colectate de la consumatori. Aceasta reprezintă o realizare semnificativă pentru o țară care se confruntă de ani de zile cu probleme majore legate de gestionarea deșeurilor.
Radu Pascu atribuie acest succes unui nivel ridicat de conștientizare în rândul populației și implicării active a cetățenilor. „96% dintre cetățeni cunosc, au auzit despre sistem, știu cum funcționează. Deja, 50% dintre cetățeni au și returnat cel puțin o dată, iar numărul acesta este în creștere”, a declarat Pascu în cadrul „Academiei de Jurnalism de Mediu Reporting: Climate”, un masterclass organizat de Asociația Ecoteca și GRF+.
Studiul realizat de Kantar în martie 2024 confirmă aceste afirmații, indicând că jumătate dintre românii intervievați au aderat la sistemul SGR, iar din acest segment, peste jumătate au returnat ambalaje de cel puțin trei ori, un sfert dintre aceștia returnând ambalaje în mod constant.
Provocările Sistemului RetuRO
În ciuda rezultatelor pozitive, implementarea sistemului RetuRO nu a fost lipsită de provocări. Unul dintre cele mai mari obstacole întâmpinate a fost timpul lung de așteptare la stațiile de colectare a deșeurilor. Reportajele realizate de PressOne și Europa Liberă au evidențiat cozile lungi de la centrele de colectare, în special în orașele mari precum București și Cluj.
Factorii care contribuie la aceste cozi sunt prețul mic al ambalajelor de 50 de bani și preferința oamenilor de a strânge un număr mare de ambalaje pentru a obține vouchere de valoare mai mare. Aceasta duce la cozi lungi, iar automatele de colectare nefuncționale agravează situația. De exemplu, la centrul de colectare din Bonțida, oamenii au fost nevoiți să aștepte ore întregi pentru a preda ambalajele.
De asemenea, au fost semnalate probleme legate de vandalism și mizerie în orașul Sibiu, unde căutătorii de ambalaje au răsturnat pubelele și au lăsat mizerie în mai multe cartiere.
Impactul Economic și Politic al Sistemului RetuRO
Pe lângă beneficiile evidente pentru mediu, sistemul RetuRO are și importante implicații economice și politice. Radu Pascu a subliniat că acest sistem creează noi locuri de muncă în România și ajută la alinierea țării la standardele europene în materie de gestionare a deșeurilor. Comisia Europeană a reclamat România în trecut pentru nerespectarea directivelor de gestionare a deșeurilor, iar implementarea cu succes a sistemului RetuRO poate ajuta la evitarea unor astfel de sancțiuni în viitor.
Economia circulară promovată de RetuRO contribuie la reducerea cantității de deșeuri pe străzi și la reutilizarea materialelor, ceea ce are un impact pozitiv asupra economiei locale. În plus, eficiența sistemului poate încuraja alte țări să adopte modele similare, promovând astfel un comportament responsabil din punct de vedere ecologic la nivel global.
Eforturile pentru Reducerea Deșeurilor de Plastic
Pe măsură ce cantitatea de deșeuri din plastic continuă să crească la nivel mondial, inițiative precum RetuRO devin din ce în ce mai importante. Raportul Global Plastics Outlook al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că producția anuală de deșeuri din plastic a crescut de la 180 de milioane de tone la aproape 400 de milioane de tone. În acest context, ONG-uri de renume precum Marine Conservation Society și World Wide Fund for Nature sprijină eforturile de reducere a impactului ambalajelor din plastic, în special a celor de unică folosință.
Inițiativele de acest tip nu doar că ajută la protejarea mediului, dar și educă publicul în ceea ce privește importanța reciclării și a gestionării corecte a deșeurilor. Deși sistemul RetuRO a întâmpinat provocări semnificative în primele luni de la implementare, succesul său inițial demonstrează că este un pas important în direcția corectă pentru România.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.