Deși această practică a fost introdusă inițial pentru a economisi energie și a spori productivitatea, multe voci susțin că efectele negative asupra sănătății și lipsa unor beneficii economice clare fac ca schimbarea orei să fie depășită.
În 2025, încă un stat european a decis să renunțe la această tradiție, alimentând și mai mult discuțiile despre viitorul orei de vară și de iarnă pe continent.
Dezbaterea privind schimbarea orei în Uniunea Europeană
În prezent, majoritatea țărilor europene încă respectă regula schimbării orei de două ori pe an, trecând la ora de vară în martie și revenind la ora de iarnă în octombrie. Totuși, acest sistem este din ce în ce mai contestat. În 2018, Comisia Europeană a efectuat o consultare publică la care au participat milioane de cetățeni europeni, iar rezultatele au fost clare: 84% dintre respondenți au susținut eliminarea schimbării orei.
În urma acestui sondaj, Parlamentul European a votat în 2019 în favoarea eliminării schimbării orei, lăsând fiecărui stat membru posibilitatea de a alege între menținerea permanentă a orei de vară sau a celei de iarnă. Cu toate acestea, până în prezent, Uniunea Europeană nu a ajuns la un consens, iar fiecare an aduce aceleași discuții fără o soluție finală.
Un exemplu relevant este Germania, unde un sondaj realizat de YouGov arată că 75% dintre cetățeni sunt împotriva schimbării orei. Cu toate acestea, autoritățile germane nu au luat încă o decizie concretă în această privință. Dezbaterile continuă, iar opiniile sunt împărțite: unii doresc menținerea permanentă a orei de vară, în timp ce alții susțin că ora standard de iarnă ar trebui să devină norma.
Citește și: Ora de vară 2025. Brazilia revine la schimbarea ceasului pentru a salva energia
Ucraina, un exemplu de urmat?
În timp ce Uniunea Europeană încă tergiversează o decizie, Ucraina a luat o hotărâre clară. În octombrie 2023, autoritățile ucrainene au decis să renunțe definitiv la schimbarea orei și să rămână permanent pe ora de iarnă, cunoscută și ca ora Europei Centrale sau ora standard.
Motivațiile din spatele acestei decizii sunt multiple:
- Impactul negativ asupra sănătății – Studiile au arătat că schimbarea orei afectează ritmul biologic al oamenilor, provocând oboseală, stres și chiar contribuind la apariția unor boli cronice. Agenția de presă Interfax a citat cercetări care demonstrează că trecerea de la ora de iarnă la cea de vară poate afecta productivitatea și sănătatea populației.
- Decuplarea de Rusia – Până în 2024, Ucraina adopta ora de vară între martie și octombrie, fiind astfel în același fus orar cu Moscova. În contextul conflictului dintre cele două țări, această schimbare simbolică marchează încă un pas către desprinderea totală de influența rusă.
Decizia Ucrainei ridică întrebări importante și pentru celelalte state europene. Dacă o țară aflată într-un context geopolitic dificil poate lua o astfel de măsură, de ce Uniunea Europeană nu poate ajunge la o concluzie similară?
Ce alte țări au renunțat la schimbarea orei?
Deși majoritatea țărilor europene încă aplică schimbarea orei, unele state au decis să elimine această practică. Printre acestea se numără:
- Islanda – Țara nu a adoptat niciodată schimbarea orei, menținând un fus orar constant pe tot parcursul anului.
- Groenlanda – A renunțat la schimbarea orei în 2023, stabilind un fus orar permanent.
- Egipt – A eliminat schimbarea orei din motive administrative și economice.
- Turcia – A adoptat în 2016 ora de vară permanentă, justificând decizia prin dorința de a optimiza consumul de energie și de a îmbunătăți condițiile de viață ale cetățenilor.
În Europa de Vest, țări precum Germania și Franța continuă să dezbată această problemă, dar fără a lua măsuri concrete. Deși majoritatea cetățenilor europeni par să susțină eliminarea schimbării orei, guvernele naționale evită să ia o decizie finală, invocând necesitatea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii Europene.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.