Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS), discutate de HotNews, dezvăluie această tendință contrară recomandărilor nutriționiștilor, chefilor și influencerilor, precum și mesajelor publice de pe canalele TV.
Produsele alimentare, în special cele de bază precum varza și ceapa, au cunoscut creșteri semnificative de preț. Varza a atins 6 lei, față de 2,5 lei în 2022, iar ceapa a sărit de la 2 lei la aproape 8 lei. Interesant este cazul pepenilor, care, deși s-au scumpit moderat, au suferit o scădere drastică a cererii.
Cauze multiple și diverse, explicațiile acestei schimbări variază
Lipsa timpului pentru gătit, într-un context de muncă intensă, duce la alegerea rapidă a alimentelor de tip fast-food, cum ar fi shaorma. Totuși, acest motiv nu este universal valabil.
O altă dimensiune a problemei se regăsește în comportamentul părinților, care, în loc să le ofere copiilor pachete pentru școală, preferă să le dea bani de buzunar pentru mâncare.
Printre alți factori care influențează alegerile alimentare nesănătoase se numără gustul preferat de consumatori, comoditatea, accesibilitatea financiară, influența publicității și a colegilor, disponibilitatea serviciilor de livrare online, precum și stările emoționale fluctuante.
În „Sfârșitul supraalimentării”, David Kessler, fost comisar al FDA, acuză companiile alimentare de manipularea compoziției chimice a produselor pentru a crea dependență, în special la copii. Cercetările ulterioare susțin că anumite diete bogate în grăsimi și zahăr pot provoca simptome de sevraj similare cu cele ale dependenței de droguri.
Deși industria alimentară respinge aceste afirmații, Kessler insistă pe necesitatea expunerii publice a acestor practici.
În perioade de inflație crescută, care afectează bugetul pentru alimente, sfaturile privind o alimentație sănătoasă par să devină secundare pentru români. Această tendință, îngrijorătoare pentru sănătatea publică, reflectă provocările socio-economice și culturale cu care se confruntă societatea modernă.