Potrivit studiului intitulat „Salarizarea în sectorul public din România – Reforme pe fondul marilor așteptări”, peste jumătate dintre profesorii din învățământul secundar primesc salarii brute de încadrare sub pragul minim legal de 6.337 de lei. Mai exact, din cele 38.860 de poziții analizate, 22.013, adică 56,64%, sunt încadrate sub acest nivel.
Situația este la fel de îngrijorătoare și în cazul profesorilor universitari, unde aproape 35% dintre aceștia sunt remunerați cu salarii brute mai mici decât cel minim prevăzut de lege pentru acest nivel de educație. Astfel, dintr-un total de 10.405 de profesori universitari analizați, o treime câștigă sub pragul de 8.300 de lei. Această discrepanță reflectă o problemă structurală profundă în salarizarea personalului didactic, dar și o lipsă de respect față de rolul educației în dezvoltarea societății.
De asemenea, deși procentul este mai mic, problema afectează și profesorii din învățământul primar și preșcolar, unde 4,28% dintre posturi sunt plătite sub minimul legal.
Ministerul Educației, cea mai mare instituție bugetară
Ministerul Educației este cel mai mare angajator din sectorul bugetar, având 305.884 de salariați, adică 23,52% din totalul angajaților din sistemul public. Dacă includem și angajații universităților și școlilor, cifra urcă la 379.153, reprezentând 29,16% din întregul aparat bugetar.
Această masă uriașă de salariați face ca problemele salariale din educație să aibă un impact major asupra bugetului public și asupra politicilor salariale naționale. În ciuda acestui fapt, sistemul pare să rămână unul rigid și inechitabil, în care criteriul legal al salariului minim brut nu este respectat în totalitate.
În spatele cifrelor se află oameni, profesori care trebuie să facă față unui cost al vieții în continuă creștere, în timp ce salariile lor rămân sub pragul de subzistență. O astfel de situație afectează nu doar motivația personalului didactic, ci și capacitatea acestuia de a oferi o educație de calitate.
Sistemul educațional
Conform raportului BNS, ipoteza conform căreia toți profesorii și medicii din sectorul public beneficiază de salarii brute de bază la nivelul minim stabilit prin lege este falsă. Deși multiplele sporuri și indemnizații pot schimba uneori imaginea generală a venitului total, analiza strictă a salariului de bază scoate la iveală inechități semnificative.
Inechitățile salariale afectează direct calitatea actului educațional, având următoarele efecte:
- Scăderea atractivității meseriei de profesor
Salariile mici descurajează tinerii absolvenți talentați să intre în sistemul educațional. Pe termen lung, acest lucru conduce la o lipsă acută de personal calificat și la degradarea standardelor educaționale. - Stres și demotivare în rândul profesorilor
Profesorii care câștigă sub salariul minim au dificultăți în a-și acoperi cheltuielile de zi cu zi. Acest stres financiar afectează nu doar viața personală, ci și performanța profesională. - Emigrarea forței de muncă din educație
Condițiile precare de salarizare îi determină pe mulți profesori să părăsească sistemul educațional din România, alegând să lucreze în străinătate sau în alte domenii mai bine plătite.
În plus, situația profesorilor subplătiți afectează și echitatea între profesioniștii din sectorul public. În timp ce unii bugetari beneficiază de salarii mai mari și condiții mai bune, alții, cum sunt cadrele didactice, continuă să fie tratați inechitabil.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.