Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul s-a produs la o adâncime de 114,3 kilometri, iar efectele sale au fost resimțite ușor în zonele învecinate.
📍Locația și contextul seismului
Cutremurul a avut loc la aproximativ 51 de kilometri nord-vest de municipiul Buzău și la 60 de kilometri vest de Focșani. Alte orașe aflate în proximitatea epicentrului sunt Sfântu-Gheorghe, situat la 64 de kilometri sud-est, Brașovul, la 67 de kilometri est, și Ploieștiul, la 72 de kilometri nord-est.
Aceste detalii subliniază specificul zonei Vrancea, cunoscută drept una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa. Fiind situată la intersecția mai multor plăci tectonice, aceasta generează frecvent mișcări telurice la adâncimi mari, precum cea de vineri dimineața. Deși un cutremur cu magnitudinea de 3,5 este considerat slab, fiind rareori resimțit de populație, astfel de evenimente atrag întotdeauna atenția specialiștilor și publicului larg.
O serie de cutremure în luna decembrie
Cutremurul din 22 decembrie nu este un incident izolat. Potrivit datelor INCDFP, de la începutul lunii decembrie, în România s-au înregistrat nu mai puțin de 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,6 pe scara Richter. Această activitate seismică constantă reflectă dinamica geologică a zonei Vrancea și a teritoriilor adiacente.
Printre evenimentele din această lună, seismul cu magnitudinea de 3,5 este unul dintre cele mai semnificative. Deși nu s-a raportat nicio pagubă materială sau vreo victimă, frecvența acestor mișcări tectonice poate ridica întrebări privind potențialul unor cutremure mai puternice.
Un alt aspect important îl constituie faptul că, în septembrie 2023, zona Vrancea a fost zguduită de cel mai puternic cutremur al anului, având o magnitudine de 5,4. Seismul de atunci, produs tot în județul Buzău, a fost resimțit pe arii extinse, inclusiv în București, și a stârnit o serie de discuții privind pregătirea infrastructurii și educarea populației în fața unor astfel de riscuri.
Prevenția în fața cutremurelor
Deși cutremurele mici, precum cel de vineri dimineața, nu reprezintă un pericol imediat, ele atrag atenția asupra importanței măsurilor de prevenție. Zona Vrancea rămâne un punct fierbinte în ceea ce privește riscurile seismice din România, iar autoritățile și cetățenii sunt încurajați să rămână vigilenți.
Pentru a face față unor evenimente mai serioase, este esențială implementarea unor măsuri de prevenție, precum:
- Consolidarea clădirilor vulnerabile, în special a celor vechi sau monumentale.
- Educarea populației despre comportamentul adecvat în caz de cutremur.
- Dezvoltarea și întreținerea unor rețele de avertizare timpurie.
- Organizarea de simulări și exerciții periodice pentru intervențiile de urgență.
Pe lângă aceste măsuri, este important ca fiecare cetățean să aibă un kit de supraviețuire care să includă apă, alimente neperisabile, o lanternă, baterii și un radio. Pregătirea individuală poate face diferența în cazul unui cutremur major.
Alte cutremure săptămâna aceasta
În săptămâna precedentă, România a înregistrat mai multe activități seismice notabile, conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Pe 23 decembrie 2024, la ora 10:35:35, un cutremur cu magnitudinea de 2,3 pe scara Richter s-a produs în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, județul Argeș, la o adâncime de 3,3 km.
Ulterior, pe 26 decembrie 2024, la ora 11:48:40, un alt seism cu magnitudinea de 2,7 a avut loc în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 114,3 km.
Cel mai recent cutremur s-a produs pe 27 decembrie 2024, la ora 03:47:53, tot în zona seismică Vrancea, județul Buzău, având o magnitudine de 3,5 și o adâncime similară de 114,3 km.
Citește și: Cutremur pe piața de bricolaj din România! Brico Dépôt, vândut către Altex pentru 70 de milioane de euro
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.